Țările europene au realizat progrese semnificative în domeniul sănătății populației, însă există în continuare mari decalaje în ceea ce privește starea de sănătate, atât între țări, cât și în interiorul acestora, se arată într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și al Comisiei Europene.
Speranța de viață la naștere în statele membre ale Uniunii Europene a crescut din 1990 cu mai mult de cinci ani în medie, dar diferența dintre țările cu cea mai ridicată speranță de viață (Spania, Italia și Franța) și cu cea mai scăzută speranță de viață (Lituania, Letonia, Bulgaria și România) a rămas la același nivel, de aproximativ opt ani.
În Spania, speranța de viață este de 82,5 ani, în Italia, de 82,4 ani, și în Franța, de 82,2 ani, în timp ce România se află de poziția 24 în UE, cu o speranță de viață de 74,5 ani. Speranța de viață în ceea ce privește femeile este de 78,1 ani, iar la bărbați – de 71 de ani.
Raportul arată că există în mod constant „mari decalaje în interiorul țărilor între persoane din diferite grupuri socioeconomice, cu persoane cu niveluri superioare de educație și venit care se bucură de o mai bună sănătate și mai mulți ani de viață decât persoanele mai dezavantajate, aceste diferențe fiind legate de numeroși factori, inclusiv din afara sistemelor de sănătate, cum ar fi mediul în care trăiesc oamenii, stilul de viață și comportamentele individuale, dar și accesul la îngrijiri medicale și calitatea asistenței”.
În ceea ce privește rata mortalității, cel mai bine stau țările din nordul, vestul și sudul Europei, în special Franța, Spania, Italia și Elveția, cu aproximativ 900 de decese sau mai puțin la 100.000 de locuitori. La polul opus se situează țările baltice și statele central și est-europene, Bulgaria, România, Letonia, Lituania, Ungaria și Slovacia, unde se înregistrează circa 1.500 de decese sau mai mult la 100.000 de locuitori.
În România, rata mortalității este de circa 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, pe penultimul loc în UE, fiind depășită doar de Bulgaria, unde se înregistrează peste 2.000 de decese la 100.000 de locuitori, cifre valabile pentru 2011.
Cea mai ridicată mortalitate în cazurile de accident vascular este în Bulgaria, urmată de România, Letonia, Lituania și Croația, în timp ce Franța, Olanda, Austria, Spania, Belgia și Germania au cea mai scăzută rată în aceste cazuri.
Rata mortalității la toate tipurile de cancer, atât la femei, cât și la bărbați, este în scădere în majoritatea statelor Uniunii Europene, din 2000 până în prezent, cu excepția țărilor baltice, Bulgariei, Croației și României unde rata a rămas stabilă sau chiar a crescut.
România se află pe locul 13 în acest clasament, incidența deceselor în rândul bărbaților fiind mai ridicată decât în rândul femeilor.
Rata mortalității în cazul cancerului de prostată este cea mai scăzută în Malta, Italia și România.
Cele mai puține cazuri de cancer la sân sunt în Grecia, Litanua, Estonia, Letonia, România și Polonia.
În ceea ce privește incidența cazurilor de cancer, cele mai mici rate sunt în Grecia, Cipru și România, la polul opus fiind Belgia, Franța și Danemarca.
În privința ratei mortalității în cazul cancerului la plămâni, România se află la mijlocului clasamentului, cei mai afectați fiind bărbații.
România deține recordul negativ în ceea ce privește decesele provocate de accidente de transport. Anual, numărul românilor (raportat la 100.000 de locuitori) care mor în urma unor accidente de transport este de patru ori mai mare decât în Marea Britanie.
Rata sinuciderilor în România este egală cu media europeană.
La capitolul mortalitate infantilă, rata este scăzută în majoritatea țărilor UE. În țările nordice, exceptând Danemarca, în Slovenia, Luxemburg, Cehia, Italia și Grecia se întregistrau mai puțin de trei decese la 1.000 de nașteri, în 2012, în timp ce în Bulgaria aveau loc opt decese la 1.000 de nașteri, iar în România, nouă decese, chiar dacă rata mortalității infantile a scăzut în ultimii ani în aceste două țări.
În schimb, România stă foarte bine la incidența diabetului, înregistrând cele mai puține cazuri de diabet tip 1 la copii (până la 14 ani). În cazul adulților, cele mai puține cazuri de diabet sunt raportate în Lituania, România și Luxemburg.